Nu credem că există vreun părinte sau un vârstnic din orașul Ungheni care nu o cunoaște pe Aurelia Galușca, asistenta medicală de la cabinetul de vaccinare a Centrului de Sănătate. Mii și mii de ungheneni și nu numai au pășit pragul cabinetului, fiind întâmpinați de zâmbetul și vocea caldă a dnei Aurelia, dar și de determinarea și profesionalismul ei și încrederea pe care o inspiră tuturor pacienților. 

De-a lungul celor 38 de ani de muncă, a vaccinat mii de copii, a consiliat sute de părinți și a fost mereu în prima linie, inclusiv în pandemia COVID-19. Este printre primele care se vaccinează în fiecare an împotriva gripei, demonstrând prin propriul exemplu cât de importantă este prevenția și imunizarea. Așa a procedat și în acest an, fiind un exemplu, alături de directorul instituției, Oleg Belbas.

Aurelia Galușca

Asistentă medicală

„Vaccinarea nu este doar o alegere. Este dreptul copilului la sănătate, este dreptul nostru la o viață mai sănătoasă și mai lungă, lipsită de complicațiile bolilor infecțioase. Am spus acest lucru mereu, din ziua când mi-am început activitatea în sistemul de sănătate: nu putem construi o comunitate sănătoasă fără încredere, educație și prevenire. Și toate acestea înseamnă vaccinare”, spune asistenta medicală.

Am vizitat-o la Ungheni în plină campanie de vaccinare antigripală și ne-am bucurat să vedem cât de solicitat era cabinetul ei. Studenți, persoane tinere și de vârsta a treia aveau programare, inclusiv la vaccinarea împotriva gripei și a COVID-19. Le explică cu seriozitate și răbdare ce proceduri urmează să facă, le spune că un vaccin se pune într-un braț și al doilea – în celălalt, prezintă vaccinurile și menționează la ce reacții adverse locale se pot aștepta. 

Îi place să lucreze cu sistemul online și să introducă datele în Registrul național electronic de vaccinare (RENV), spunând că accesul la date reale înseamnă decizii la timp și politici de sănătate publică.

Aurelia Galușca

Asistentă medicală

„Astfel, asigurăm transparența și creștem încrederea în procesul de vaccinare și putem combate dezinformarea”, mai adaugă dna Galușca.

În acea zi, un grup de studenți de la Colegiul de Medicină  i-au făcut și ei o vizită, dorind să învețe din experiența ei valoroasă, fiind interesați de componența, calitatea și siguranța vaccinurilor. Această întâlnire a arătat o frumoasă tradiție de colaborare și o relație intergenerațională extraordinară, care contribuie la formarea viitoarelor cadre medicale. 

OMS Moldova și Guvernul Japoniei sunt în continuare solidari și alături de sistemul de sănătate în desfășurarea campaniei de vaccinare antigripală, informarea populației despre disponibilitatea vaccinului și beneficiile acestuia, în special pentru persoanele din grupurile de risc, dar și prin dotarea laboratoarelor cu reagenți și consumabile necesare pentru supravegherea bolilor infecțioase prevenibile prin vaccinare.

Pentru a reduce riscul de apariție a formelor severe de gripă și a numărului de îmbolnăviri, dar și pentru a preveni complicațiile, spitalizările și decesele cauzate de gripă, în special în sezonul rece, Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică au lansat campania de vaccinare antigripală.

Vaccinarea împotriva gripei este recomandată începând cu vârsta de 6 luni. În special, aceasta este indicată categoriilor cu risc sporit de infectare: adulți și copii cu afecțiuni cronice, femei gravide, copii instituționalizați în orfelinate și alte unități, vârstnici din aziluri. De asemenea, imunizarea antigripală se efectuează și pentru grupurile cu risc profesional sporit de îmbolnăvire, cum ar fi: lucrători din instituțiile medico-sanitare publice, studenți și rezidenți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, studenți ai colegiilor de medicină, personal din instituții de asigurare socială, centre de plasament, orfelinate, case de copii și sanatorii.

Seroprotecția se obține, în general, în intervalul de 2-3 săptămâni de la vaccinare, iar durata imunității postvaccinare variază între 6-12 luni. Beneficiile vaccinării sunt semnificative. Însă pe lângă vaccinare, este esențial ca populația să adopte și măsuri de igienă personală, precum spălatul pe mâini cu apă și săpun, utilizarea batistelor pentru strănut sau tuse și respectarea unui mod de viață sănătos, care include o alimentație bogată în legume și fructe, odihnă adecvată și mișcare regulată. Aceste măsuri sunt esențiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin infecții virale acute ale căilor respiratorii, în special prin gripă. Activitățile de informare sunt realizate cu sprijinul financiar al Japoniei și Organizației Mondiale a Sănătății, în cadrul proiectului ASEF (Fundația Asia-Europa).

La începutul lunii octombrie 2025, Republica Moldova a recepționat un lot de 240 de mii de doze de vaccin antigripal „Influvac Tetra”, cu doza 0,5 ml în seringă preumplută, achiziționat din sursele Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Compoziția acestui vaccin respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru utilizare în emisfera de nord, pentru sezonul gripal 2025-2026. vaccinul antigripal „Influvac Tetra” oferă protecție împotriva gripei sezoniere cauzate de virusurile A(H1N1), A(H3N2) și B.

Ministerul Sănătății și ANSP recomandă vaccinarea concomitentă împotriva gripei și a COVID-19 pentru a asigura protecție contra ambelor infecții caracteristice sezonului rece.

În anul 2024, în Regiunea Europeană au fost raportate 127.350 de cazuri de rujeolă, dublu față de numărul de cazuri raportate în 2023 și cel mai mare număr din 1997, conform unei analize realizate de OMS și UNICEF. Copiii mai mici de cinci ani au reprezentat peste 40% din cazurile raportate în regiune, care include 53 de țări din Europa și Asia Centrală. Mai mult de jumătate dintre îmbolnăvirile raportate au necesitat spitalizare. În total, au fost raportate 38 de decese, conform datelor preliminare.

Cazurile de rujeolă în regiune au fost, în general, în scădere din 1997, când au fost raportate aproximativ 216.000 de îmbolnăviri, atingând un minim de 4.440 de cazuri în 2016. Totuși, în 2018 și 2019 s-a înregistrat o reapariție a bolii, cu 89.000 și 106.000 de cazuri raportate în cei doi ani.

După o scădere a acoperirii vaccinale în timpul pandemiei de COVID-19, numărul îmbolnăvirilor a crescut semnificativ din nou în 2023 și 2024. Ratele de vaccinare în multe țări nu au revenit încă la nivelurile anterioare pandemiei, crescând riscul apariției unor focare.

Dr. Hans P. Kluge

Directorul Regional al OMS pentru Europa

„Rujeola s-a întors și este un semnal de alarmă. Fără rate ridicate de vaccinare, nu există securitate sanitară. Pe măsură ce conturăm noua noastră strategie de sănătate regională pentru Europa și Asia Centrală, nu ne putem permite să pierdem teren. Fiecare țară trebuie să își intensifice eforturile pentru a ajunge la comunitățile subvaccinate. Virusul rujeolic nu se oprește niciodată și nici noi nu putem”, a avertizat Dr. Hans P. Kluge, Directorul Regional al OMS pentru Europa.

Regiunea Europeană a reprezentat o treime din toate cazurile de rujeolă la nivel global în 2024. Doar în 2023, 500.000 de copii din regiune nu au beneficiat de prima doză de vaccin împotriva rujeolei, care ar trebui administrată prin serviciile de imunizare de rutină.

Regina De Dominicis,

Directorul Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală

„Cazurile de rujeolă din Europa și Asia Centrală au crescut dramatic în  ultimii doi ani, evidențiind lacunele în acoperirea vaccinală. Pentru a proteja copiii de această boală mortală și debilitantă, avem nevoie de acțiuni urgente din partea guvernelor, inclusiv de investiții susținute în lucrătorii din domeniul sănătății”, a declarat Regina De Dominicis, Directorul Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală.

Rujeola este unul dintre cele mai contagioase virusuri care afectează oamenii. Pe lângă spitalizare și deces, cauzate de complicații precum pneumonia, encefalita, diareea și deshidratarea, rujeola poate provoca probleme grave de sănătate pe termen lung, cum ar fi orbirea. De asemenea, poate afecta sistemul imunitar, „ștergând” memoria acestuia despre cum să lupte împotriva infecțiilor, lăsând supraviețuitorii rujeolei vulnerabili la alte boli. Vaccinarea este cea mai sigură și eficientă metodă de apărare împotriva virusului.

Acest mit este una dintre cele mai periculoase minciuni din istoria medicinei. Totul a pornit în 1998, când medicul britanic Andrew Wakefield și colegii lui au publicat un studiu fals în revista „Lancet”. Ei susțineau că vaccinul ROR, care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, ar provoca inflamații intestinale și autism.

Studiul era bazat pe 12 copii cu reținere în dezvoltare. Potrivit acestuia, 8 dintre cei 12 copii au dezvoltat autism în doar o lună de la administrarea vaccinului. În urma unei investigații jurnalistice și a anchetei efectuate de Consiliul Medical General Britanic, s-a constatat că Andrew Wakefield a fost plătit de un avocat cu echivalentul a 800.000 de dolari. Compania de avocatură era deja cunoscută prin faptul că iniția procese de judecată contra companiilor producătoare de vaccinuri. Cinci dintre copiii din studiu erau chiar clienții acelui avocat.

Studiul era bazat pe 12 copii cu reținere în dezvoltare. Potrivit acestuia, 8 dintre cei 12 copii au dezvoltat autism în doar o lună de la administrarea vaccinului. În urma unei investigații jurnalistice și a anchetei efectuate de Consiliul Medical General Britanic, s-a constatat că Andrew Wakefield a fost plătit de un avocat cu echivalentul a 800.000 de dolari. Compania de avocatură era deja cunoscută prin faptul că iniția procese de judecată contra companiilor producătoare de vaccinuri. Cinci dintre copiii din studiu erau chiar clienții acelui avocat.

Între timp, sute de cercetări din diferite țări ale lumii au arătat că nu există nicio legătură între vaccinul ROR și autism. Unul dintre cele mai ample studii a fost realizat în Danemarca, cu implicarea a peste 650 000 de copii, născuți între 1999 și 2010 și monitorizați până în 2013. Aproximativ 95% dintre ei erau vaccinați. Cercetarea a reconfirmat că vaccinul ROR nu provoacă autism.

Înainte de a te lăsa condus de acest mit, ține cont de faptul că e o minciună născută din fraudă. Autismul poate fi observat și diagnosticat încă din primii ani de viață, de aceea unii părinți îl asociază cu vaccinul ROR, administrat la 12 luni. Acest vaccin protejează copilul de trei boli care pot duce la consecințe grave – inflamații ale creierului, pierderea auzului, probleme cardiace sau chiar infertilitate.

Vaccinul ROR este gratuit în țara noastră. Informează-te din surse sigure, înainte de a lua o decizie care-l poate costa sănătatea și chiar viața pe copilul tău! Mitul persistă din cauza dezinformării, dar știința l-a demontat complet!

Peste 11.400 de doze de vaccin împotriva rabiei au fost livrate în Republica Moldova, în anul 2025. Vaccinurile au fost achiziționate cu sprijinul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. Pentru procurarea vaccinului, au fost alocate peste 562.000 de lei din fondul măsurilor de profilaxie. Primul lot, destinat pentru anul 2025, a fost recepționat în luna ianuarie și a inclus 7.000 de doze de vaccin antirabic și 42 de flacoane de imunoglobulină antirabică. Iar cel de-al doilea lot, peste 4.400 de doze de vaccin, a ajuns în Republica Moldova în luna iulie.

Rabia este o boală infecțioasă virală, prevenibilă prin vaccinare, care afectează sistemul nervos central (creierul și măduva spinării), atât la animale, cât și la oameni. Animalele infectate răspândesc boala prin intermediul salivei, în cazul mușcăturii sau prin contactul cu țesutul cerebral, în cazul sacrificării și tranșării animalelor.

Perioada de incubație a bolii (din momentul mușcăturii până la apariția semnelor de boală) durează, în medie, 15 zile, dar poate varia de la 8 zile până la 2 ani. Boala începe cu dureri, prurit, furnicături în locul mușcăturii, dureri de cap, excitabilitate, insomnie, uneori tristețe, lipsa poftei de mâncare, vărsături, halucinații, febră, frică de apă, lumină.

Odată ce apar simptomele clinice, boala devine fatală atât pentru animale, cât și pentru oameni. Aproximativ 99% din cazurile de rabie la om se datorează mușcăturilor de la câinii infectați. La nivel global, la fiecare nouă minute, o persoană își pierde viața din cauza acestei boli, deși moartea poate fi prevenită în proporție de 100%.

Deși în Republica Moldova cazurile de rabie umană sunt rare, în ultimii 25 de ani fiind confirmate trei îmbolnăviri, situația epidemiologică este tensionată, deoarece rabia continuă să fie diagnosticată în fauna sălbatică și domestică. Media anuală în ultimii trei ani constituie 55 de cazuri.

Măsurile de profilaxie includ:

 

• vaccinarea animalelor domestice;
• educarea copiilor privind comportamentul corect în raport cu animalele din curte;
• evitarea contactului cu animalele bolnave și sălbatice;
• urmarea tratamentului profilactic în caz de mușcătură sau contact cu un animal infectat de rabie;

• spălați din abundență locul mușcăturii, timp de 10-15 min, cu apă și săpun;
• prelucrați marginile rănii cu soluții de alcool etilic de 70% sau iod de 5%. Aceste acțiuni asigură înlăturarea și neutralizarea unei cantități considerabile de agenți biologici, inclusiv virusul rabic;
• adresați-vă la cea mai apropiată instituție medicală pentru a primi, la necesitate, tratamentul curativ-profilactic antirabic;
• comunicați informația disponibilă despre animalul agresor pentru luarea măsurilor necesare de reducere a riscului de răspândire a bolii.

În Republica Moldova, acordarea asistenței antirabice este gratuită, asigurată de medicii chirurgi și traumatologi. Adresarea la timp după ajutor medical şi urmarea tratamentului curativ-profilactic este singura șansă de a supraviețui, în caz de infectare cu rabie.

Din luna septembrie 2025, schema de vaccinare împotriva infecției cu virusul papiloma uman (HPV) a fost simplificată, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și bunele practici internaționale.

Astfel, fetele și băieții cu vârsta cuprinsă între 9 și 14 ani vor fi vaccinați cu o singură doză de vaccin, care oferă protecție sigură și eficientă împotriva cancerului de col uterin, a altor tipuri de cancer asociate HPV și a verucilor genitale.

Pentru fetele și băieții cu vârsta între 15 și 26 de ani, vaccinarea împotriva HPV se efectuează în două doze, administrate la un interval de 6 luni.

Prin această modificare, Republica Moldova aliniază schema de vaccinare împotriva HPV la recomandările internaționale, ceea ce va contribui la creșterea acoperirii vaccinale și la reducerea riscului de îmbolnăvire prin cancer de col uterin și alte boli asociate infecției cu HPV.

Vaccinul împotriva virusului papiloma uman este sigur, eficient și oferă cea mai bună protecție disponibilă împotriva afecțiunilor provocate de HPV. Vaccinarea este realizată în toate instituțiile de asistență medicală primară, vaccinul fiind oferit gratuit, inclusiv persoanelor refugiate aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

Beneficiile principale ale vaccinării împotriva virusului HPV:
 

• protecție de peste 99% împotriva tipurilor de HPV incluse în vaccin;
• reducerea riscului de cancer de col uterin, vulvar, vaginal și penian;
• prevenirea leziunilor precanceroase și a verucilor genitale.

Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Sănătate Publică reamintesc că vaccinarea nu înlocuiește screeningul cervical și că femeile trebuie să continue să efectueze testele recomandate de depistare precoce a leziunilor precanceroase.

Nina Vasilachi este subofițer superior în cadrul Serviciului ordine publică și exploziv al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF). Iar Kara, un ciobănesc german de doi ani și nouă luni, este colega ei patrupedă, specializată în detectarea armelor și munițiilor. Cele două stau la straja țării, la propriu și la figurat, fiind detașate cu serviciul pe Aeroportul Internațional Chișinău, punctul de frontieră cu cele mai multe traversări zilnice.

Pentru a rămâne în siguranță și pentru a-și putea îndeplini sarcinile la timp, Nina Vasilachi s- a vaccinat împotriva gripei sezoniere, la scurt timp după ce vaccinul a ajuns la centrul medical din cadrul IGPF.

Nina Vasilachi

Polițistă de frontieră

„Fluxul de călători este mereu sporit pe Aeroport, acolo unde eu și Kara asigurăm ordinea și securitatea publică. Munca noastră presupune interacțiune cu foarte mulți oameni, care vin din diferite țări, de aceea, este foarte important să fiu protejată împotriva gripei și altor boli infecțioase. M-am vaccinat pentru că îmi pasă de sănătatea mea și a celor din jur”, menționează dna subofițer.

După ce și-a administrat vaccinul, polițista de frontieră a mers direct la Kara, care o aștepta chiar în fața centrului medical, cu urechile ciulite și gata de intervenție. Doar că, de data aceasta, nu au mers la o misiune de detectare a munițiilor. Dar la o misiune de sănătate, care s-a desfășurat în cabinetul medicului veterinar, unde Karei i s-a administrat un vaccin împotriva rabiei și altul contra unui complex de boli infecțioase.

Nina Vasilachi

Polițistă de frontieră

„Mă pot baza pe ea mereu și ea știe că oricând se poate baza pe mine. Munca noastră este foarte riscantă, de aceea este bine să prevenim riscurile, inclusiv cele legate de bolile infecțioase. Noi, specialiștii chinologi, suntem cu mâinile legate fără partenerii noștri patrupezi. Formăm mereu o echipă. Și la antrenamente, și în orele de muncă, dar și când vine vorba despre respectarea măsurilor de siguranță. Sunt convinsă că vaccinurile administrate de fiecare dintre noi ne vor oferi un scut sigur de protecție”, spune cu încredere Nina Vasilachi.

Recent, Kara a fost transferată la Sectorul Poliției de Frontieră Ocnița, iar Nina Vasilache s- au ales cu o nouă camarada – Molda, un patruped de doi ani, de care va îngriji la fel de bine ca de fosta sa colegă. Chiar dacă este departe de Kara acum, Nina Vasilachi este convinsă că patrupedul este în siguranță și că va pune în practică tot ce a învățat până acum.

De aproximativ 40 de ani, Nina Țigai poartă cu mândrie, dedicație și multă responsabilitate halatul alb pentru că știe că ajutorul medical este esențial în orice moment, nu doar în situațiile de urgență. A muncit timp de aproape trei decenii în secția de traumatologie a spitalului raional din Căușeni, iar ultimii ani i-a dedicat procesului de vaccinare. Cabinetul de imunizări a Centrului de Sănătate Căușeni i-a devenit o a doua casă.

Și-a dorit mereu să fie asistentă medicală. A inspirat-o mama sa, și ea lucrătoare medicală, care alina durerea celor care au luptat în război. Din copilărie a văzut cât de cumplite pot fi sechelele provocate de bolile infecțioase, de aceea, a susținut mereu imunizarea și importanța vaccinurilor.

Nina Țigai

Asistentă medicală

„Mama mea trata efectele variolei și ale poliomielitei. În acele vremuri nu exista tratament specific și mulți oameni rămâneau cu sechele grave. Datorită vaccinurilor, a fost lichidată variola și eliminată poliomielita din țara noastră. Mereu le explic părinților, dar și tuturor persoanelor care sunt riscurile bolilor infecțioase și cât de eficiente sunt vaccinurile”, precizează asistenta medicală.

Nina Țigai are 67 de ani, dar își iubește profesia la fel ca-n prima zi. Se bucură de evoluțiile medicinei și de progresul științific și vrea să-și continue drumul în medicină. A făcut o singură pauză în cariera sa, una nobilă. A îngrijit de nepoțelul său și după ce și-a îndeplinit cu succes misiunea de bunică, a revenit la muncă.

Nina Țigai

Asistentă medicală

„O asistentă medicală este ca un înger păzitor pentru pacienți, de aceea, trebuie să posede cunoștințe pentru a-i putea ajuta. Totodată, trebuie să fie răbdătoare și empatică. Această profesie presupune mult sacrificiu, multă dăruire și muncă pentru a reuși să ajuți oamenii, care își pun speranțele în noi, lucrătorii medicali. Sunt acolo unde a trebuit să fiu mereu. Sunt lângă pacienți. Și lângă colegii mei”, spune dna Nina

Sursa fotografiilor: OMS Moldova

Peste 88% dintre părinți și îngrijitori și-au vaccinat copiii la timp conform calendarului de imunizare, 7,6% au refuzat unul sau mai multe vaccinuri obligatorii, în timp ce 2,2% nu și-au vaccinat copilul cu niciun vaccin. Sunt rezultatele Studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează cererea de vaccinare a copiilor în Republica Moldova, realizat de Ministerul Sănătății, Agenția Națională de Sănătate Publică și UNICEF.

Conform datelor, majoritatea părinților (74,4%) au o atitudine pozitivă față de vaccinare și cred în eficiența vaccinurilor (81,1%), iar 86% dintre aceștia urmează recomandările medicului. Mai mult de două treimi dintre părinți consideră că au primit informațiile necesare despre vaccinare, însă 24,6% cred că lipsa informațiilor a fost un obstacol în luarea deciziilor. Totodată, părinții și îngrijitorii au mai multă încredere în recomandările pediatrilor și medicilor de familie și cele oferite direct de Ministerul Sănătății.

De mai puțină încredere se bucură liderii religioși (8,3%), rețelele sociale (14,9%) și mass-media (8,3%), atunci când vine vorba de vaccinare. Cea mai mare influență asupra părinților, în decizia de a-și vaccina copiii, o au membrii familiei (52,1%), medicii (62,1%) și membrii comunității (30,9%). Responsabilitatea percepută de părinți cu privire la vaccinarea copiilor este una ridicată, 71,2% consideră că nevaccinarea poate dăuna sănătății copilului.

Cu referire la lucrătorii medicali, 80,5% menționează că vaccinează conform calendarului de vaccinare, iar 78,7% reușesc întotdeauna să convingă părinții să-și vaccineze copiii. Totuși, 17,3% dintre lucrătorii medicali recomandă părinților să administreze vaccinul mai târziu decât vârsta recomandată. De asemenea, lucrătorii medicali au manifestat un grad înalt de încredere în informațiile oferite de autoritățile din sănătate și în programele de educație medicală continuă.

Concluziile studiului demonstrează că îngrijorările privind siguranța și eficiența vaccinurilor au fost printre cei mai influenți factori determinanți psihologici ai comportamentului de vaccinare în rândul părinților și îngrijitorilor, iar părinții ezitanți au fost mai predispuși să aibă convingeri și viziuni alternative asupra sănătății copilului. Influența socială a membrilor familiei determină în mod semnificativ acceptarea vaccinării de către părinți/îngrijitori și că membrii familiei au fost printre cele mai de încredere și utilizate surse de informații.

Programului Național de Imunizări pentru anii 2023–2027 a fost actualizat de Guvern pe 30 iulie, 2025. Modificările vizează actualizarea componentelor tehnice, menite să asigure acces echitabil la vaccinuri moderne, o eficiență sporită în administrarea acestora și prevenirea bolilor transmisibile cu impact major asupra sănătății populației.

Această actualizare intervine în contextul evoluțiilor recente din domeniul sănătății publice, al recomandărilor revizuite ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Agendei Europene de Imunizare 2030 și Obiectivului de Dezvoltare Durabilă „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă”.

Programul aprobat include nu doar alocarea bugetului necesar pentru asigurarea vaccinurilor prevăzute, dar și actualizări tehnice esențiale ce vizează optimizarea schemelor de vaccinare, introducerea de noi tipuri de vaccinuri și alinierea Republicii Moldova la recomandările internaționale privind imunizarea. Aceste măsuri reflectă o abordare adaptată la contextul epidemiologic național și sunt menite să consolideze eficiența și sustenabilitatea sistemului de sănătate publică.

Actualizarea programului prevede trei intervenții:

• introducerea etapizată a vaccinului împotriva infecției meningococice, destinat copiilor începând cu vârsta de 6 luni, disponibil în regim opțional;
• înlocuirea vaccinului pentavalent cu vaccinul hexavalent (DTP-HepB-Hib-VPI), care va elimina administrarea separată a vaccinului antipoliomielitic inactivat (VPI) și utilizarea vaccinului oral bivalent (bOPV);
• revizuirea schemei de vaccinare împotriva HPV, prin
  trecerea la o singură doză pentru fetele cu vârsta de 9-14 ani și extinderea vaccinării până la vârsta de 26 de ani (cu două doze).

Implementarea acestor modificări va consolida protecția grupurilor vulnerabile: copii, adolescenți, femei și va optimiza costurile și va spori eficiența serviciilor de imunizare. Estimările arată că măsurile aprobate vor contribui la prevenirea cazurilor grave și a deceselor evitabile, vor genera economii de peste 14,7 milioane de lei în perioada 2025-2027 prin evitarea complicațiilor care necesită spitalizări și tratamente îndelungate și vor reduce presiunea asupra sistemului medical, prin prevenirea unor boli transmisibile severe, precum infecția meningococică, poliomielita, cancerul de col uterin, ceea ce duce la diminuarea costurilor aferente tratamentului și spitalizării.

Costul total estimat pentru implementarea programului revizuit este de 280,5 milioane de lei pentru perioada 2023–2027. Finanțarea este asigurată din bugetul de stat, Fondul asigurării obligatorii de asistență medicală și surse externe, inclusiv OMS, UNICEF și GAVI.