Boala meningococică este o infecție bacteriană gravă provocată de bacteria Neisseria meningitidis. Acest tip de bacterie poate cauza boli grave, de exemplu meningită (inflamarea membranelor care învelesc creierul și măduva spinării) și infecție sangvină (septicemie). Majoritatea persoanelor cu meningită își revin complet, însă în unele cazuri meningita poate provoca efecte pe termen lung, cum ar fi pierderea auzului, pierderea vederii, convulsii, probleme de memorie, probleme de echilibru și coordonare.

Infecția meningococică se transmite aerian prin picături și, uneori, prin obiecte recent contaminate. Transmiterea este favorizată de condiţiile de aglomerare sau de contactul îndelungat cu sursa bolii. Contagiozitatea bolnavilor este destul de mare, însă virulența neînsemnată a meningococului explică numărul redus al îmbolnăvirilor.

Semnele și simptomele meningitei meningococice pot evolua rapid, în câteva ore de la debut. Recunoașterea timpurie a semnelor este crucială pentru instituirea unui tratament eficient și prevenirea complicațiilor severe. Semnele de avertizare timpurie ale bolii includ simptome asemănătoare gripei, cum ar fi febră bruscă, dureri musculare intense și stare generală de rău. Pacienții pot prezenta frisoane, dureri articulare și o  senzație pronunțată de oboseală. Aceste simptome inițiale sunt adesea nespecifice, dar evoluția lor rapidă și severitatea crescândă trebuie să ridice suspiciunea unei posibile infecții meningococice.

Copiii de până la 5 ani, în special sugarii, au un risc crescut de a dezvolta forme severe ale bolii. Absența anticorpilor materni și expunerea frecventă la agenții patogeni în colectivități cresc riscurile de infectare.

La sugari și copii mici meningită meningococică simptomele sunt de obicei iritabilitatea și plânsul persistent și strident, diferit de plânsul lor obișnuit. Copilul poate deveni foarte irascibil și inconsolabil, refuzând orice încercare de calmare din partea părinților.

Vestea bună? Modalitatea cea mai eficientă de prevenire a cazurilor de meningită este vaccinarea. Există mai multe tipuri de vaccinuri împotriva meningitei meningococice care oferă protecție împotriva diferitelor serogrupuri bacteriene. Vaccinurile conjugate tetravalente acoperă serogrupurile A, C, W și Y, în timp ce vaccinurile specifice pentru serogrupul B sunt disponibile separat. Eficacitatea acestor vaccinuri a fost demonstrată prin reducerea semnificativă a cazurilor de boală în populațiile vaccinate.

Schemele de vaccinare sunt diferite, în dependență de vaccinul folosit. Schema de vaccinare a vaccinului meningococic, care va fi folosit în Republica Moldova, va include două doze a câte 0,5 ml administrate cu un interval de cel puțin două luni între ele.

Vaccinul meningococic grup B va fi indicat pentru imunizarea activă a sugarilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 11 luni. Vaccinul se administrează intramuscular profund, în regiunea antero-laterală a coapsei. Este interzisă administrarea intravenoasă, subcutanată sau intradermică.

Vaccinul meningococic poate fi administrat concomitent cu oricare dintre următoarele vaccinuri, fie că sunt vaccinuri monovalente sau sub formă de vaccinuri combinate: antidifteric, antitetanic, anti-pertussis acelular, anti-Haemophilus infuenzae tip b, anti-poliomielitic inactivat, anti-hepatitic B, pneumococic conjugat, anti rujeolic, anti-urlian, anti rubeolic. Va fi evitată administrarea vaccinului meningococic concomitent cu alte vaccinuri ce conțin componentul pertussis celular DTPc, DTPc- HepB-Hib, DTPc-HepB-Hib-VPI.

Persoana vaccinată va fi supravegheată minimum 15-30 minute după administrare. În cabinetul de vaccinare, va fi asigurată disponibilitatea trusei pentru intervenție în caz de reacție anafilactică. Reacțiile adverse suspectate vor fi raportate prin Registrul electronic național de vaccinare (RENV).

Conform OMS, infecția meningococică rămâne o problemă de sănătate publică, cu o rată ridicată a letalității și duce la complicații grave pe termen lung. Prevenirea infecției prin vaccinare este cea mai eficientă modalitate de a reduce povara și impactul bolii, oferind protecție de lungă durată. Introducerea în programele de imunizare de rutină și menținerea unei acoperiri ridicate vor fi esențiale pentru a evita reapariția epidemiilor. În Europa, vaccinarea antimeningococică se aplică în Franța, Germania, Spania, Italia, Olanda, Elveția, Belgia, Marea Britanie, România (opțional).